Peștera Liliecilor – Moneasa
Acces La Peștera Liliecilor se poate ajunge urmând traseul turistic Moneasa – Peștera Liliecilor, marcat cu bandă albastră. Cu o lungime de circa 1,3 km, traseul pornește din centrul stațiunii Mone…
Fișă Tehnică, Parametri Speologici și Informații de Acces
- Denumiri istorice
- Peștera Liliecilor / Citramontán Barlang (Czárán Gyula) / Peștera din Hoanca Coului
- Cod RAN (Repertoriul Arheologic Național)
- 11487.01 (Situl arheologic de la Moneasa – Hoanca Coului)
- Traseu de acces
- Marcaj Bandă Albastră — 1,3 km din Moneasa (timp parcurgere ~1 oră, dificultate mică–medie)
- Dezvoltare topografiată
- 103 m (Gábor Halasi, 1974) / ~150 m (recartare A.S. Speowest Arad, 2011)
- Morfologie intrare
- 3 deschideri naturale + portal principal (4 m lățime × 3,5 m înălțime), galerie descendentă -6 m
- Faună cavernicolă
- Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Myotis myotis, coleoptere Duvalius redtenbacheri
- Paleontologie & Arheologie
- Ursus spelaeus (ursul de cavernă), ceramică neolitică (cultura Tisa), epoca bronzului și epoca fierului
Cuprinsul Paginii (6 secțiuni)Deschide ▾
Acces
La Peștera Liliecilor se poate ajunge urmând traseul turistic Moneasa – Peștera Liliecilor, marcat cu bandă albastră. Cu o lungime de circa 1,3 km, traseul pornește din centrul stațiunii Moneasa, de lângă Monumentul[Czárán Gyula](/czaran-gyula), și continuă pe aleea pietonală, pe lângă ștrand și pensiunea Mayumi. După ce traversează DJ 792B și podul peste Valea Moneasa, poteca urmează Strada Grădina Mare, iar după aproximativ 200 de metri cotește la stânga printre case. De aici, traseul urcă prin pădure, traversează un pârâu sec și continuă pe un versant abrupt, urmând o potecă în serpentine cu stânci, ajungând după circa 500 de metri chiar la intrarea în peșteră.
⚠️ATENȚIE! Pentru vizitarea integrală a peșterii sunt necesare cunoștințe specifice de speologie și echipament adecvat! Peștera prezintă strâmtori dificile, porțiuni verticale și tehnice, implicând riscuri de orientare în subteran și de cădere de la înălțime.
Traseul turistic spre peșteră este întreținut de Salvamont-Salvaspeo Arad.
Istoric și denumire
Primele mențiuni ale peșterii sunt legate de numele lui [Czárán Gyula](/czaran-gyula), căruia îi este atribuită descoperirea și explorarea cavității, cunoscută la acea vreme sub denumirea de „Citramontán Barlang”.
Ulterior, peștera apare și sub denumirea Hoanca Coului sau Cohului. „Hoancă” este un termen folosit de localnici pentru o peșteră, iar „Coului/Cohului” face trimitere la vechiul furnal de prelucrare a fierului, numit în limba maghiară kohó, aflat odinioară la poalele dealului.
Astăzi, cavitatea este cunoscută sub numele de Peștera Liliecilor și este înscrisă în Repertoriul Arheologic Național (RAN) cu nr. 11487.01, sub denumirea „Complexul de peșteri de la Moneasa – Hoanca Coului”, fiind încadrată ca așezare rupestră cu vestigii din Paleolitic și Neolitic.
Moneasa. Citramontán Barlang (Peștera Liliecilor) – carte poștală de la începutul anilor 1900
Pionierul turismului montan
[Czárán Gyula](/czaran-gyula) a contribuit decisiv la descoperirea și promovarea frumuseților naturale din zona Moneasa. Pasionat de natură și de explorarea locurilor sălbatice, a fost un pionier al turismului montan și al explorărilor speologice din România.
A contribuit la amenajarea unei rețele de poteci și trasee turistice în împrejurimile stațiunii Moneasa, facilitând accesul către locuri deosebite și obiective naturale și istorice, printre care se numără Peștera Liliecilor și Cetatea Dezna.
Moștenirea sa se regăsește și astăzi în traseele și obiectivele turistice care îi invită pe vizitatori să descopere frumusețea Munților Codru-Moma.
Czárán Gyula (1847–1906)
Cercetarea speologică
Odată cu dezvoltarea speologiei arădene, peștera a fost cercetată de mai multe generații de speologi.
Prima hartă, realizată în 1974 de Gábor Halasi (C.S.A. Liliacul Arad), indica o lungime/dezvoltare de 103 m. Harta a fost publicată în 1978 în nr. 1 al Aragonit – Buletinul Cercului Speologilor Amatori Liliacul Arad.
În 2011, peștera a fost recartată de membri A.S. Speowest Arad, rezultatele (150 m) fiind publicate în Catalogul sistematic al peșterilor din județul Arad.
Cercetările arheologice și paleontologice
Cercetările arheologice, începute de geologul dr. Papp Károly în 1904 și continuate de profesorul arădean László Dömötör (1910), arheologul Márton Roska (1925) și Vasile Boroneanț (1965), au pus în evidență urme ale locuirii umane preistorice (unelte de piatră, resturi eneolitice și ceramică din epoca bronzului), precum și resturi de faună fosilă, printre care ursul de cavernă (Ursus spelaeus).
Un moment important a avut loc în 1987, când un grup de elevi din Arad a descoperit o galerie necunoscută până atunci. Cercetările efectuate de speologii Grupului de Explorări Subterane „Aragonit” Arad, în colaborare cu Muzeul Județean Arad, au dus la recuperarea a șapte schelete incomplete de urs de cavernă, aflate astăzi în patrimoniul muzeului.
Ursus spelaeus
A apărut acum circa 1.6 milioane de ani şi a dispărut acum circa 22.000 de ani. Cauzele dispariției ursului de peșteră, ca și ale altor specii tipice acelei perioade sunt legate de schimbările climatice și apariția omului modern.
Liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum). Foto: Sebastian Sbîrcea – A.S. Speowest Arad
Explorează și Alte Obiective sau Articole Conexe

Grota Ursului
Grota Ursului – Comoara Ascunsă a Stațiunii Moneasa Ascunsă în inima Munților Codru-Moma, în pitoreasca Stațiune Moneasa din județul Arad, Grota Ursului (cunoscută și sub numele de Peștera de la Bă…

Via Ferrata
Via Ferrata (tradus din italiană “Drumul de Fier”) este un traseu montan echipat cu cabluri, scări, poduri, trepte și scoabe metalice. Acest tip de trasee permit turiștilor mai puțin experimentați …

Sistemul Carstic de la Moară
Moneasa – Situl Natura 2000 Codru Moma (ROSCI0042) Zona este parte a unui complex carstic spectaculos din Munții Codru-Moma. Aici, apa a modelat timp de milioane de ani calcarele (roci sedimentare)…